Ierusalimul, nefolositor asemenea lemnului de viță

1 Cuvântul Domnului a venit la mine și mi-a zis:

2 „Fiul omului, prin ce se deosebește lemnul de viță de orice altă ramură a vreunui copac din pădure?

3 Se ia lemn de viță pentru a se face vreo lucrare anume? Se ia cumva lemn de viță pentru a se face din el măcar un țăruș, de care să se atârne tot felul de vase?

4 Iată că este aruncat în foc să ardă. Iar după ce focul îi arde cele două capete și îi mistuie mijlocul, mai poate fi el bun pentru vreo lucrare?

5 Deci, dacă atunci când era întreg nu s-a putut face nimic din el, cu cât mai puțin acum după ce l-a ars focul și l-a mistuit!?“

6 De aceea, așa vorbește Stăpânul Domn: „Așa cum deosebesc lemnul de viță de lemnul oricărui copac din pădure, ca să-l pun pe foc să fie ars, tot așa voi face și cu locuitorii Ierusalimului.

7 Îmi voi îndrepta fața împotriva lor. Din foc au scăpat, dar tot focul îi va mistui! Când Îmi voi îndrepta privirea împotriva lor, veți ști că Eu sunt Domnul.

8 Voi preface țara într-un pustiu, pentru că au fost necredincioși, zice Stăpânul Domn.“

—https://d1b84921e69nmq.cloudfront.net/48/32k/EZK/15-48b739121a0cc25a014b595c32424ccf.mp3?version_id=126—