1 Pemalurilerâurilor Babilonului, stăteam jos și plângeam amintindu-ne de Sion.

2 Ne atârnaserăm lirele în sălciiledin ținutul acela,

3 căci acolo, cei ce ne-au înrobit ne cereau cântece, asupritorii noștri ne cereau bucurie: „Cântați-ne din cântecele Sionului!“

4 Cum să cântăm noi cântecele Domnului pe un pământ străin?

5 Ierusalime, dacă te voi uita, să-și uite și dreapta meadestoinicia!

6 Limba mea să se lipească de cerul gurii mele dacă nu îmi voi aminti de tine și dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele!

7 Doamne , adu-Ți aminte de edomiții care, lacădereaIerusalimului, ziceau: „Radeți! Radeți tot până la temelie!“

8 Fiică a Babilonului, sortită pustiirii! Ferice de acela care-ți va răsplăti ceea ce tu ne-ai făcut!

9 Ferice de cel ce-i va apuca pe copiii tăi și-i va zdrobi de stâncă!

—https://d1b84921e69nmq.cloudfront.net/48/32k/PSA/137-e1d639eb276f6273853c513b8a75643a.mp3?version_id=126—