1 De ce se întărâtăneamurile și de ce cugetă popoarele lucruri deșarte?

2 Regii pământului iau poziție și conducătorii se strâng laolaltă împotriva Domnului și împotriva UnsuluiSău,zicând:

3 „Să rupem legăturile Lor și să aruncăm funiile Lor de pe noi!“

4 Cel Ce tronează în ceruri râde; Stăpânul își bate joc de ei.

5 Apoi le vorbește în mânia Lui și-i îngrozește în furia Lui,zicând:

6 „Totuși Eu Însumi L-am înscăunat pe ÎmpăratulMeu peste Sion, muntele Meu cel sfânt.“

7 Voi vesti hotărârea Domnului : El Mi-a zis: „Tu ești FiulMeu! Astăzi Te-am născut!

8 Cere-Mi și-Ți voi da neamurile drept moștenire și marginile pământului în stăpânire!

9 Tu le vei zdrobicu un toiag de fier și le vei sfărâma ca pe vasul unui olar!“

10 De aceea, regilor, purtați-vă cu înțelepciune! Judecători ai pământului, luați învățătură!

11 Slujiți Domnului cu frică și bucurați-vă tremurând!

12 Dați sărutare Fiului, ca nu cumva să se mânie și să pieriți pe cale, căci mânia Lui este gata să se aprindă! Ferice de toți cei ce-și găsesc refugiul în El!

—https://d1b84921e69nmq.cloudfront.net/48/32k/PSA/2-fc63faa2faffc84b85bd8bf2197e7bb1.mp3?version_id=126—